Tu te-ai nascut din seva
Unei lacrimi dintr-o tara
Ce tot ce canta e doar verva
Unui plans ca-n prima oara
Stema tarii e-un manunchi
Unde florile sunt jertfe
Caci tara-i pururi in genunchi
De imperii si de berze
Care-aduc copii de bani
Iubirea pururi le e straina
De-un neam ce-n mii de ani
A infrant lumea meschina
Din popor prea subjugat
Te-ai nascut, de prin livezi
In sudorile-ti scaldat
Tu continui sa visezi
Mainile-ti incatusate
Atrase-aievea spre vesmant
Te trezesc la realitate
Cand si visul ti-e doar vant
Te-ntrebi far’a-ti da seama
De ce asa ai fost ales
Ne-ntrebat iti arati teama
Celor ce nu te-au-nteles
Prin definitie esti erou
In mocirla ce te-a frant
Visezi croindu-ti destin nou
Din poporul mult prea sfant…
Si o jale iti e imnul
Scumpa tara nevazuta
Eroic arde precum vinul
Gloria-n inimi nepierduta
Ridica-te! Copil de robi,
Chiar de biciul te loveste.
De ce sperantele ti-ngropi
Si neputinta te domneste?
Cand orizontul te mai striga
De ce-l ignori ca pe-un destin
Care-n viat-amara te instiga,
Te-arunca-n mlastini cu venin…
De ce sedat te-mpotrivesti
Si-ti negi pururi o geneza
Nemostenind averi domnesti,
Doar sufletu-ti de-arneza…
De nu-ntelegi oranduirea
Unui demon ce te minte,
Adu-ti aminte de unirea
Faurita-n glas de flinte
Ne-nteles tu vei ramane
Suflet violat de vorbe grele,
Ce-ncearc-a lor gandire a-ti impune
Dar gandirea-ti peste ele
Societatea se reface
Dup-o ocupatie pagana
Hartuind inima ce zace
Lang-o cripta pur strabuna
Ai esenta…cine esti?
O lume rece te-a-ndepartat,
„Civilizata”…ganduri grotesti
Ce te judeca: ratat
Urci pe treptele de ceata
Si cazi caci gandu-ti la trecut
Astrul de viitor ti-e-n fata
De ce mai speri, destin pierdut?
Te-au parasit stolurile,
Sperante ce-au zburat departe
Caci ti-au citit gandurile
S-au aflat ca le vrei moarte…
Cu ce-ai ramas in asta lume
Luand in piept furtuni de dor
Geniu-n pustiu ti-e vesnic nume
Cand restul numelor iti mor
Spre ce refugiu iti iei zborul
Cand aripa ti-e suferinta
Cand pamatu-ti sterge dorul
Iara cerul neputinta
Tu nu pieri, dar nici n-ai viata
Printre-atatia vanatori
Ce-ti clacheaza drept in fata
Ochii stinsi de prea tumori
Inchizi ochii dar renasti
Esti un suflet re-ncarnat
Urma-ti pacatul dupa pasi
Din alte vieti esti blestemat
Te-as imbratisa dar vezi
Destinu-ti nu pot a-l schimba
Iar tu degeaba nu ma crezi
Si incepi iar a-mi preda
Legea firii ce o stiu
Iarta-ma de nu te-ajut
Ridicandu-te-n pustiu
Si-ntr-o lume ca de lut
Poate-n lacrimi te vei stinge
Cand mefistul crud va rade,
Caci nu cred sa poti a-nvinge
Flacarile ce ti-s ude…
Desi matur, destin umil
Ramai pururi suflet de copil…
Si te-ai nascut din seva
Unei lacrimi dintr-o tara
Ce tot ce canta e doar verva
Unui plans ca-n prima oara…
Super!
RăspundețiȘtergere